Despre Casa Breslelor

Casa Breslelor găzduiește o expoziție de unelte, echipamente și mașinării utilizate în urmă cu peste 100 de ani de meșteșugarii sași din Sighișoara și din împrejurimi.

Expoziția este situată pe Strada Tunului Nr 1, pe latura de Sud-Est a cetății Sighișoara, chiar la principala poartă de acces în cetate, la baza celui mai faimos obiectiv turistic din Transilvania – Turnul cu ceas.

Clădirea în care regăsim expoziția datează de la începutul secolului al XVIII-lea, inițial găzduind pivnița de vinuri a fostei Case de cultură Sander.

Despre Bresle

Cuvântul „ breaslă ” provine de la un termen slavon și înseamnă aproximativ „ frăție ”. În actele timpurii din Transilvania redactate în limba latină cuvântul apare cu același înțeles: „ fraternitas ”. În limba germană dialectală breasla se cheamă „ zech ” și provine de la un alt termen latin „ cecha ”. În limba română s-a utilizat și cuvântul turcesc „ esnaf ” pronunțat „ isnaf ” pentru breslele din Principatele Dunărene. În limba germană literară breasla se cheamă „ Zumft ”. Toți acești termeni au definit de fapt o organizație medievală complexă în care erau reuniți spre întrajutorare meseriașii din aceeași specialitate.

În perioada medievală meșteșugarii sași din Transilvania de sud erau considerați printre cei mai valoroși din sud estul Europei. Bijuteriile și pocalele din metal prețios, vasele liturgice lucrate de aurari se bucurau de mare trecere la curtea regală de la Buda sau la curțile principilor din Moldova și Țara Românească .

Breslele nu au fost numai organizații economice, ele au participat activ la construirea de biserici, fiecare breaslă având în interiorul bisericilor un altar al sfântului protector, având bănci inscripționate, ocupând poziții precise în spațiul bisericii conform rangului breslei. Tot în sarcina breslelor cădea și îngrijirea orfanilor, văduvelor, săracilor și bătrânilor rămași singuri.

Tot în sarcina breslelor cădea și apărarea burgului, fiecare breaslă construind și întreținând o porțiune din zidul de incintă și un anumit turn. Prima mențiune scrisă privind obligațiile militare este consemnată la Sighișoara în statutul breslei blănarilor din anul 1484. În timp de război, la asedii, toți meșteșugarii deveneau luptători ocupând locul bine precizat în turnuri sau pe galeriile de tragere din spatele zidurilor.

Pe măsură ce forța economică a breslelor a crescut în secolul XV – XVI, fruntașii breslelor mai puternice au început să intre în viața politică ajungând consilieri, primari, judecători regali sau scăunali constituind acea pătură bogată de patricieni de care vorbesc documentele.

Sistemul medieval al breslelor a intrat în declin treptat începând din secolul al XVIII-lea odată cu apariția manufacturilor și a ieșit din istorie la sfârșitul secolului al XIX-lea când breslele vor fi desființate, în anul 1872.