Bătălia de la Seleuș: Moment istoric de importanță majoră pentru Transilvania

Încrustată în inima Transilvaniei, Bătălia de la Seleuș reprezintă un eveniment semnificativ în istoria regiunii cu un rol atât de important în România de astăzi. Odată cu declararea învingătorului acestei bătălii, începe o perioadă îndelungată de dominație otomană, care a jucat un rol important în ceea ce avea să devină regiunea Transilvaniei.

În acest articol, vom explora detalii despre această bătălie și relevanța sa istorică – așadar, hai să aflăm împreună cum a impactat dezvoltarea neamului românesc și a regiunii Sighișoarei, așa cum este ea astăzi!


Contextul istoric al Bătăliei de la Seleuș: o privire de ansamblu

Pentru a înțelege importanța Bătăliei de la Seleuș, trebuie să aruncăm o privire asupra evenimentelor care au condus la aceasta, dar și ce se întâmpla în afara granițelor. În secolul al XVII-lea, Principatului Transilvaniei era un teritoriu disputat de către cele două mari puteri regionale care aveau influență asupra Europei de Est: Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman.

Proaspăt numit Principe al Transilvaniei, după ce în 1657 participa la campania împotriva polonilor sub Gheorghe Rakoczi al II-lea, Ioan (Janos) Kemény vine la tron cu o nouă viziune: recunoașterea suzeranității habsburgice și ieșirea de sub dominația otomană. Această decizie vine în contextul în care Moldova și Valahia erau încă teritorii supuse Imperiului Otoman, așadar era o primă contestare a influenței otomane, la care Înalta Poartă a răspuns prompt.

Înfuriați de îndrăzneala lui Kemény, turcii îl alungă și îl confirmă ca principe pe Mihai Apafi I – cel ce va avea cea mai lungă domnie ca principe al Transilvaniei. Însă lupta pentru tron nu a fost una ușoară, pentru că Kemény era determinat să își apere poziția.


Bătălia de la Seleuș – șirul evenimentelor

Conștient de amenințarea otomană, Kemény caută sprijin la împăratul Leopold I al Imperiului Habsburgic și reușește să obțină o armată de 36.000 de ostași cu care să apere ținutul Transilvaniei și să lupte împotriva turcilor, a căror armată avea în componență și un număr considerabil de moldoveni și valahi. Încearcă să îl prindă sub asediu la Sighișoara pe Apaffi, însă lupta se mută rapid la Seleușul Mare, după ce turcii sar în ajutorul alesului Înaltei Porți.

Urmează o luptă intensă și sângeroasă, din care Mihai Apaffi I iese, la limită, învingător – înfruntarea fiind astăzi cunoscută drept Bătălia de la Seleușul Mare. Astfel, la 23 ianuarie 1662, Ioan Kemény moare pe câmpul de luptă, iar Apaffi devine noul principe al Transilvaniei, reinstaurând controlul Imperiului Otoman.

Conform unei legende locale, bazată pe faptul că trupul neînsuflețit al lui Kemény nu a fost găsit niciodată, acesta ar fi reușit să ajungă în timpul luptei de la Seleuș, rănut fiind, până la Castelul Bethlen (aflat astăzi în satul Crit). Acolo, ar fi fost îngrijit de sora sa, căsătorită cu unul dintre membrii familiei Bethlen, însă rănile au fost atât de grave încât a decedat la scurt timp.

Bătălia de la Seleuș a avut un impact profund asupra regiunii Transilvaniei și a dus la schimbări semnificative în cadrul puterilor politice și militare din zonă, restabilizând influența otomană pe parcursul celei mai lungi domnii din istoria Transilvaniei.

Ce a urmat pentru Mihai Apaffi I, ca Principe al Transilvaniei?

Proaspăt deținător al tronului, Mihai Apaffi I are misiunea dificilă de a reconstrui total administrația internă a Transilvaniei. Cu o armată proprie formată doar din 2000 de moldoveni și valahi, susținută și de 3000 de otomani conduși de Kuçuk Ali Pasha, un pașă a cărui ocupație principală devenise măcelăria, neglijând protejarea granițelor în fața tătarilor, Apaffi are mari probleme de siguranță a Principatului.

Nici financiar nu excelează, deoarece tributul către Imperiul Otoman se dublase la 80.000 de taleri, în timp ce visteria principatului se golise cu rapiditate, iar finanțele personale au fost zdruncinate serios odată cu răscumpărarea sa din captivitatea tătarilor.

Însă în ciuda problemelor interne, Mihai Apaffi reușește să acorde o atenție deosebită politicii externe. Corespondează cu reprezentanții puterilor protestante din Europa, regele Angliei, Carol al II-lea Stuart și Hugues de Lionne, diplomat al Franței. Odată cu contraofensiva Imperiului Habsburgic după campania eșuată a otomanilor de a cuceri Viena, Apaffi începe tratativele cu Leopold I, iar la 27 septembrie 1687 semnează Tratatul Hallerian prin care Principatul Transilvaniei intră sub protecția împăratului habsburgilor.

Importanța istorică: de ce Bătălia de la Seleușul Mare este importantă pentru Transilvania și care sunt urmările vizibile astăzi?

Bătălia de la Seleuș rămâne un moment de referință în istoria Transilvaniei. A marcat sfârșitul unei perioade de dominație și a determinat cursul ulterior al evenimentelor, definind o influență îndelungată a otomanilor în Principat.

Astăzi, această luptă sângeroasă este încă prezentă în amintirea localnicilor prin două construcții care marchează teritoriul vast pe care s-a desfășurat. Prima dintre acestea poate fi observată la intrarea în Sighișoara dinspre Sibiu, iar cealaltă la aproape 10 kilometri, unde se termină localitatea Seleuș, în amonte pe pârâul cu același nume.

Iar dacă vrei să vezi cu ochii tăi zona despre care am povestit astăzi, te așteptăm cu drag la Sighișoara și te invităm să consulți ghidul nostru, care îți prezintă cele mai importante locuri de văzut în zonă.